Ansamblul Fostei Academii “Stefan Gheorghiu”
1975

Bd. Iuliu Maniu nr.1-3, Sector 6, Bucuresti

Ansamblul fostei Academii “Stefan Gheorghiu”, azi Universitatea Politehnica din Bucuresti, este amplasat la intersectia Bd. Geniului cu Bd. Iuliu Maniu si este compus din cladiri pentru învatamânt, camine, cantina, dispensar si tipografie, formând un veritabil campus. A fost construit în doua etape, proiectantul general al partii mai recente a ansamblului, cea care face obiectul prezentului text (localul nou al Academiei si un camin), fiind Institutul de Proiectari „Carpati” – Bucuresti, sef de proiect arhitect Constantin Rulea. Constructor a fost Trustul de constructii „Carpati” Bucuresti, beneficiar fiind Academia "Stefan Gheorghiu" pentru Pregatirea Cadrelor de Conducere a Activitatii de Partid Social-Politice, Economice si Administratiei de Stat.

Ansamblul se desfasoara pe o suprafata dreptunghiulara, cu latura îngusta spre Bd. Geniului si latura lunga spre Bd. Iuliu Maniu. Cladirile componente sunt grupate dupa functiuni: spre Bd. Geniului se afla cladirile pentru învatamânt – localul vechi si localul nou al Academiei, restul parcelei fiind ocupat de camine, dispensar, cantina si tipografie.

În timp ce cladirile vechi se înscriu în dominanta zonei, caracterizata de aliniamente de cladiri scunde, volumele dezvoltate pe înaltime ale noii cladiri a Academiei si a caminului nou – realizeaza o schimbare de plastica volumetrica în raport cu zona în care este amplasat campusul.

Fara îndoiala ca piesa de rezistenta a ansamblului este noul local al Academiei. Este o cladire cu patru aripi de dimensiuni inegale, care se închid în jurul unei mici curti interioare. Din punctul de vedere al compozitiei volumetrice, aripile spre Bd. Iuliu Maniu si Bd. Geniului, dezvoltate pe verticala, reprezinta principala componenta a cladirii; înaltimea acestui volum este echilibrata, spre baza, de o repetitie de volume scunde, în rezalit. Celelalte doua aripi, spre localul vechi si spre curte, de asemenea, de mica înaltime, fac legatura cu volumetria partii vechi a campusului. În ceea ce priveste structurarea interiorului, nivelurile inferioare contin rectoratul, amfiteatrele, biblioteca si spatii comune (magazin, bufet-bar, etc.), organizate în jurul unor ample spatii de degajare, iar nivelurile curente, sali de clasa si de seminar, laboratoare, mici sali de proiectie, cabinete pentru cadrele didactice. La exterior, severitatea betonului este îndulcita de mari suprafete placate cu caramida aparenta, iar la interior este de remarcat  tratarea interioarelor amfiteatrelor – peretii placati cu caramida, glazurata în nuanta lemnului bancilor si al plafoanelor, care dau acestor spatii impresia de unitate si intimitate.

Cladirea a fost dotata cu un echipament tehnic deo­sebit –  un studio T. V. complet echipat, posibilitati  de traducere simultana în mai multe limbi pentru toate amfiteatrele, etc. 

Este de remarcat folosirea unor sisteme constructive în care prefabricatele de beton sa reprezinte o pondere cât mai mare din volumul construit. Sistemul constructiv ales a imprimat necesitatea adoptarii în proiectare a unui sistem modular comun pentru toate spatiile (1,26 m).

Academia "Stefan Gheorghiu", urmasa a Universitatii Muncitoresti a PCR si a Scolii Superioare de Stiinte Sociale “A. A. Jdanov”, a fost înfiintata, prin decretul 121/17 martie 1970, ca for care „ organiza, îndruma si coordona întreaga activitate de cercetare în domeniul stiintelor sociale”.

Construirea noilor spatii de învatamânt si de cazare ale Academiei "Stefan Gheorghiu" pentru Pregatirea Cadrelor de Conducere a Activitatii de Partid Social-Politice, Economice si Administratiei de Stat a fost hotarâta în 1971. Într-un articol referitor la „Actul arhitectural în constructiile pentru învatamânt” („Arhitectura” nr. 4-5/1981, p. 86-90), arhitectul Ion Mircea Enescu considera ansamblul Academiei „Stefan Gheorghiu” din Bucuresti „un adevarat reviriment în arhitectura constructiilor universitare… Academia „Stefan Gheorghiu poate fi considerata ca una din lucrarile de referinta… valoarea ei influenteaza deja si va înrâuri si în viitor arhitectura noastra contemporana, nu numai în domeniul constructiilor de învatamânt”.

Spre deosebire de alte curente, care au un început difuz si o închegare treptata, brutalismul s-a nascut într-un mod clar atestat istoric. Prima cladire numita "brutalista" de catre autorii ei, Alison (1928-1993) si Peter (1923) Smithson, este Scoala secundara din Hunstanton (în Norfolk/Anglia), terminata în 1954.

Prima cladire bucuresteana, încadrata în acest curent european, este fostul sediul al Academiei Stefan Gheorghiu, ridicata la douazeci de ani de la nasterea curentului în care s-a dorit a fi afiliata.

Adriana Stroe, istoric de arta

Imagini

Plansa nr.1 Plansa nr.2 Plansa nr.3 Plansa nr.4 Plansa nr.5 Plansa nr.6 Plansa nr.7 Plansa nr.8 Plansa nr.9