Despre proiect

Proiectul cultural propus are drept scop realizarea unor documentatii în vederea promovarii valorilor culturale, reabilitarii morale si, în final, clasarii cu statut de monument istoric a zece obiective din patrimoniul arhitectural, construite în perioada 1950-1977.

Obiectivele arhitecturale propuse în cele doua etape parcurse pîna acum sînt cladiri majore, repere ale centrelor urbane culturale, administrative sau turistice ale capitalei sau ale unor localitati din tara. Într-o prima etapa de lucru sunt propuse 5 obiective, urmînd ca în etapa a doua lista sa fie completata cu alte 5 obiective.

Proiectul urmareste doua obiective specifice:

• informarea, constientizarea si formarea unei optici favorabile în mediul cultural, profesional si administrativ fata de valorile arhitecturii postbelice din România
• pregatirea documentatiei în vederea initierii unui demers legislativ de protectie (prin clasare) a acestor repere arhitecturale, reprezentative la nivel national.

Din cauza presiunii imobiliare o parte din aceste obiective sufera sau sînt supuse riscului unor transformari radicale si ireversibile, greu de oprit din punct de vedere legal. Autorii (majoritatea) si sefii de proiect ai acestor cladiri sînt decedati si, în lipsa unei protejari efective a drepturilor lor intelectuale (succesori, fundatii sau organizatii profesionale) nu se pot opune transformarilor arbitrare, reabilitarilor defectuoase si plasarii unor noi constructii neintegrate în proximitatea lor.

Exista exemple de necontestat ca asemenea agresiuni sînt posibile: Teatrul National din Bucuresti în anii 1980, Hotel Europa din Eforie Nord în 2007, propunerea la un moment dat de demolare a aerogarii Baneasa în 2000, uzura fizica a unor parti exterioare si anturajul publicitar agresiv de la Teatrul National din Craiova. Aceste cazuri semnaleaza iminenta cu care trebuie sa se intervina în protejarea arhitecturii postbelice a carei valoare nu poate fi pusa la îndoiala.

În tarile occidentale europene fenomenul a fost sesizat mai de mult timp si se încerca în acest moment sa se formuleze criterii si reguli tehnice pentru prezervarea si promovarea acestui esantion de constructii.

Dificultatea mare de a clasa cladiri construite dupa 1945 este recunoscuta în toata Europa si consta în faptul ca legislatia, chiar europeana, ignora protectia acestui sector temporal în fata modernizarilor.

În România situatia acestei categorii este si mai grea, normele metodologice ale Ministerului Culturii si Cultelor nu permit în acest moment o clasare o a unor obiective mai recente de anii 1960, desi recomandarile UNESCO limiteaza clasarea obiectivelor istoriei recente, la un prag relativ de 25 ani, în urma prezentului an calendaristic (2007-25=1982).

O alta dificultate în pastrarea si reabilitarea acestui patrimoniu arhitectural consta si în colectarea de date despre proiectarea si construirea acestor cladiri, activitati aflate sub egida fostelor mari institute de proiectare de stat, azi în mare parte desfiintate sau privatizate si cu arhivele dezmembrate sau pierdute.

Nu în ultimul rînd, asupra arhitecturii de acest gen planeaza blamul generalizant al perioadei comunismului, judecata critica asupra unor perioade recente de creatie arhitecturala fiind deocamdata putin consistenta si interesanta pentru arhitecti, critici si oameni de cultura.

Proiectul cultural îsi propune identificarea si fotocopierea proiectelor originale si a materialelor ilustrative din epoca, a unor marturii inedite legate de autorii proiectelor în vederea unei valorificari moderne adresate atît autoritatilor, pentru initierea unei baze legale de protejare, dar si pentru sensibilizarea si informarea specialistilor si a publicului larg, prin comunicarea arhitecturii (expozitie itineranta), publicare si promovare turistica.

De mentionat ca pentru propunerea de clasare a unor valori culturale este necesar a se întocmi dosare de documentare care sa cuprinda:

• studiu istoric, cercetare de arhiva
• acte proprietate
• documentar fotografic vechi si actual
• relevee, planuri de situatie, topografice
• fisa analitica minimala.

Elaborarea acestei documentatii nu se poate efectua decît în cuprinsul unui program sistematic, cu reguli si rigori stiintifice si cu sustinere din partea breslei arhitectilor si a inginerilor, iar rezultatele acestei prime etape se vor constitui într-o metodologie aplicabila ulterior altor programe pentru arhitectura recenta.

Fondul arhivistic reconstituit, recuperat si comparat cu situatia lui actuala, poate deveni un punct de pornire pentru trezirea interesului opiniei publice, a comunitatilor locale si pentru legalizarea protectiei unui esantion din patrimoniul arhitectural de interes national, din perioada 1950-1977.

În cadrul obiectivului de proiect care îsi propune constientizarea autoritatilor, a decidentilor si a proprietarilor/administratorilor si prevenirea interventiilor arbitrare si agresive asupra cladirilor selectate, se va initia o comunicare a rezultatelor partiale ale proiectului catre categoriile sus-mentionate si se va monitoriza raspunsul/reactia acestora. De asemenea, prin initierea unor legaturi de comunicare cu mostenitorii unora din autorii decedati se poate obtine constientizarea acestora fata de obligatia de a le apara drepturile de autor, atît morale, cît si patrimoniale, cu sprijinul organizatiilor arhitectilor.

Promovarea proiectului se va face si prin instrumente specifice pentru o audienta mai larga; se va proiecta si mentine un site Internet al proiectului, cu versiuni în româna si engleza, similar conceptual cu al altor proiecte culturale ale Fundatiei Culturale Inforom (www.inforom-cultural.ro); se va difuza gratuit un CD-ROM continînd o sinteza a documentatiei proiectului.

Proiectul este patronat si finantat de catre Ordinul Arhitectilor din România, care va contribui la o buna promovare a obiectivelor si rezultatelor în rîndul arhitectilor membri si al opiniei publice prin activitatea curenta de comunicare. Ordinul Arhitectilor din România îsi asuma raspunderea de a înainta documentatiile autoritatilor competente, cu propunerea de clasare, în vederea deciziei încadrare a acestor obiective în Lista monumentelor istorice.

Continutul cultural si profesional al rezultatelor proiectului este gestionat de arhitect Ruxandra Nemteanu, specialist în patrimoniul cultural. Proiectul cultural este organizat si condus financiar prin Fundatia Culturala Inforom reprezentata de arh./ist.arta Monica Lotreanu, specializata în management cultural.

Echipa de lucru va fi formata din arh. Ruxandra Nemteanu, arh. Ana-Maria Hariton, arh. Mihaela Criticos, arh. Miruna Stroe, ist. Aurelian Stroe (fotografii), ist. arta Adriana Stroe si altii.

Dupa finalizarea proiectului si dupa bilantul impactului creat se vor putea face demersuri pentru un proiect II de extindere a obiectivelor protejate de arhitectura postbelica la nivel national si pentru o participare româneasca la un program cultural în parteneriat european, vizînd aceasta sectiune de creatie arhitecturala.

LISTA OBIECTIVELOR CERCETATE PRIN PROIECT – ETAPA I 2008-2009

1	Pavilionul H, Parcul Herastrau, Bucuresti	Arh. Damian A.	1950
2	Circul de Stat, Bucuresti	Arh. Porumbescu. N., Rulea C., Lupescu A. ing.	1960-1963
3	Pavilionul EREN, Bucuresti	Arh. Damian A., Enescu M., Soare M. ing.	1964
4	Teatrul National din Craiova	Arh. Iotzu A.	1974
5	Teatrul de Stat din Târgu Mures	Arh. Savescu C.	1974

LISTA OBIECTIVELOR CERCETATE PRIN PROIECT – ETAPA II 2009-2010

6	Aeroportul Baneasa, Bucuresti	Arh. Damian A., Alifanti M.	1948
7	Restaurantul „Perla Marii”, Eforie Nord	Arh. Stoppler N., arh. Lazarescu	1958
8	Sediul politico-administrativ Baia-Mare	Arh. Alifanti M., Panaitescu A.	1969-1970
9	Ansamblul hotelier Amfiteatru, Belvedere si Panoramic din Olimp, Neptun	Arh. Manolescu S., arh. Manaila R.	1971-1972
10	Sediul fostei Academii “Stefan Gheorghiu”, Bucuresti	Arh. Rulea C.	1971